... e decis - peste aproape un an (13 Februarie 2009) va fi randul meu sa dantuiesc precum Ieremia in jurul mesei in biserica. Am rasuflat oarecum usurat in momentul in care am stabilit data. (desi probabil ar trebui mentionat noi doar am ales una dintre cele 3 zile ramase libere pentru nunti in 2010 - people are getting married like crazy).
Dar ca sa nu crezi ca vreau sa iti vorbesc despre cat de banos ar fi sa te faci popa sau avocat de divorturi o sa iti zic de la bun inceput ca tocmai m-am ridicat din pat cu o spaima mare - daca nu o sa iasa treaba asa cum ne-am dori?
Am visat aproape toata noaptea tot felul de chestiuni minore care dadeau nastere unor catastrofe de proportii - toate cu o singura menire: sa compromita ziua in care devenim o familie.
Anumite lucruri erau de-a dreptul amuzante altele terifiante dar rezultatul a venit invariabil - m-am trezit transpirat, jurandu-mi ca nu o sa las nimic la voia intamplarii - si ca nimic din ceea ce am visat nu va devei realitate.
"But it wasn't always like this" (as zice eu daca as fi un personaj de film). Nu m-a preocupat nicicand nunta mea si adesea am visat cu ochii deschisi, ca in loc de nunta vom fugi undeva departe de cunoscuti, de rate sau rapoarte in excel. Insa atata vreme cat iubesti pe cea cu care iti propui sa defilezi prin viata - trebuie sa intelegi si sa respecti si ce vrea ea. Si e aproape garantat, ca ea va dori o nunta frumoasa, cu o fanfara de invitati care sa se distreze, sa nu se gandeasca la cat ii va costa "darul de nunta" si care sa vina sa o admire in ALB si sa se gandeasca "ce mare s-a facut pustoaica".
Nici macar nu e musai ca femeia vietii tale sa fie fan Disney - e o dorinta nativa de a sarbatori schimbarea prefixului (d-ra > D-na) in stil mare.
Si noi intelegem asta si ajungem sa gandim lucrurile la fel, sa traim pentru acest moment din clipa in care incep planurile de nunta pana cand ultimul ban e platit la restaurant. Am intrat si eu in hora stresului de nunta si trec de la invitatii la gandul ca poate ar trebui sa alegem alta data, de la tocmirea formatiei la aranjarea salonului, de la hora la acordeon la menaito...
Si uite asa se face ca am ajuns bantuit de ganduri negre chiar si in somn ca deh...daca dau in bara si cu nunta precum cu cererea in casatorie...o sa aud despre asta, mult timp de-acum incolo...
Dar sa vedem ce-o iesi...
...daca filmele m-au invatat ceva (and this one did)...Love actually makes things work...so we'll be ok :)
